A storia di a furmica è a cavalletta per i zitelli
C'era una volta, una formica è a grasshopper campava in un pratu verde. A furmicula era travagliadora è passava tutta l'estate à cugliera l'alimentu è a guardà per l'inguernu. Per d 'altra banda, a cavalluccia passava tutta l'estate à cantà è à ballà, senza preoccupari di cullà nudda manciata.
A furmicula hà capitu chì l'inguernu s'avvicinava è ch'ellu avia bisognu di appruntà chì i ghjorni di vaghjime s'accorciavanu è a temperatura calava. Hà fattu assai sforzu per acquistà quant'è nutizie ch'ellu pudia. Malgradu ch'ellu era l'inguernu, a cavalletta cuntinuava à cantà è à ballà.
A furmica era calda è cunfortu in a so bella casa sotterranea, affascinata da tuttu l'alimentu chì avia accumulatu, quandu ghjunse a prima neve di l'invernu. A grasshopper mancava di manghjà è di rifugiu è era affamata è fredda.
Si n'andò versu a furmicula è li dumandò un pocu di manghjà. "Per piacè, Ant, ùn aghju micca preparatu per l'inguernu cum'è tè. Pudete risparmià un pocu di u vostru manghjà? "
A furmicula pensò un mumentu è disse : « Mi dispiace, Grasshopper, ma aghju travagliatu duramente tuttu l’estiu per cullà stu alimentu. Ùn possu micca dà solu à qualchissia chì ùn hà micca pigliatu u tempu di preparà ".
U grasshopper hà capitu u so sbagliu è prumittì di ùn esse mai più cusì pigro è impreparatu. Da quellu ghjornu, passava l'estate à cullà l'alimentariu è à preparà l'inguernu. Il se souvint toujours de la précieuse leçon que lui avait donnée la fourmi.
Morale di a Storia
A morale di a storia hè chì hè impurtante di pianificà è esse preparatu per u futuru. Mentre pò esse tentatore di vive in u mumentu è di gode di u presente, hè impurtante di cunsiderà ciò chì u futuru pò purtà è piglià passi per assicurà chì simu pronti per questu.