Povestea furnicii și a lăcustei pentru copii
A fost odată ca niciodată, o furnică și o lăcustă locuia într-o pajiște verde luxuriantă. Furnica era muncitoare și a petrecut toată vara adunând mâncare și păstrând-o pentru iarnă. Pe de altă parte, lăcusta a petrecut toată vara cântând și dansând, fără să se obosească să adune mâncare.
Furnica și-a dat seama că iarna se apropie și că trebuie să se pregătească pe măsură ce zilele de toamnă s-au scurtat și temperatura a scăzut. A depus mult efort pentru a obține cât mai multă hrană. În ciuda faptului că era iarnă, lăcusta a continuat să cânte și să danseze.
Furnica era caldă și confortabilă în minunata sa casă subterană, fascinată de toată mâncarea pe care o acumulase, când a sosit prima zăpadă a iernii. Lăcusta nu avea hrană și adăpost și era foametă și frig.
S-a dus la furnică și a implorat ceva de mâncare. „Te rog, Ant, nu m-am pregătit pentru iarnă ca tine. Poți să-ți rezervi o parte din mâncare?”
Furnica s-a gândit o clipă și a spus: „Îmi pare rău, Lăcustă, dar am muncit din greu toată vara pentru a aduna această mâncare. Nu pot să-l dau cuiva care nu și-a făcut timp să se pregătească.”
Lăcusta și-a dat seama de greșeala și a promis că nu va mai fi niciodată atât de leneș și de nepregătit. Din acea zi și-a petrecut verile adunând mâncare și pregătindu-se pentru iarnă. Își amintea mereu de lecția valoroasă pe care i-o învățase furnica.
Morala povestii
Morala poveștii este că este important să planifici și să fii pregătit pentru viitor. Deși poate fi tentant să trăim momentul și să ne bucurăm de prezent, este important să ne gândim la ceea ce ne poate aduce viitorul și să luăm măsuri pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru el.